Structura si evolutia componentelor naturale

Cheile Runcului - structura

Cheile Runcului – structura

Geologia. Cheile Runcului sunt taiate in calcare cristaline si dolomite apartinand faciesului amfibolitelor din masivul cristalin Vladeasa-Muntele Mare (micasisturi, paragnaise), peste care, in latura estica, se gasesc formatiuni sedimentare cretacice  calcare, conglomerate, gresii, marne (campanian-santoniene) si flis grezos.

Relieful este caracteristic pentru cel format pe calcare, in care eroziunea obisnuita s-a combinat cu procesele de carstificare. Valea Paraului Ocolisului s-a adancit intr-o suprafata generala situata la 950-1050 m, probabil o suprafata de nivelare care inclina catre latura de est a masivului si trece intr-o suprafata periferica mai coborata. Ca urmare a raspandirii neuniforme a calcarelor, profilul transversal al cheilor este asimetric, cu o asimetrie inversa fata de coborarea generala a suprafetei topografice: versantul stang abrupt, cu creste secundare, tancuri, hornuri; versantul drept cu inclinare relativ accentuata, in mare parte acoperit cu padure. Numai spre baza este abrupt si stancos.

Hidrografia. Cu exceptia Paraului Ocolisului, care strabate cheile pe o lungime de 1,8 km si are curs permanent, reteaua de suprafata este reprezentata de ogase si valcele cu scurgere temporara. Exista si o circulatie subterana carstica.

Solurile predominante sunt cele formate pe calcare, rendzinele, dar pe o mare suprafata apare roca la zi, lipsita de patura de sol sau acoperita cu blocuri si grohotis calcaros. Pe alocuri, unde apar resturi de polite, de brane sau de umeri s-au acumulat soluri humico-calcice, foarte putin dezvoltate, mentinute ca o pasla de radacini si resturi organice. Pe rocile necarbonatice din fasia vestica (zona tampon) s-au format soluri acide si brune podzolite.

Vegetatia. In cea mai mare parte rezervatia se afla in domeniul padurii de fag (Fagus sylvatica) si al padurii de fag in amestec cu gorun (Quercus petraea). Stratul ierbos este constituit din Festuca rubra, Poa nemmoralis, Chrysanthemum corymbosum, iar pe pantele insorite pe care s-a putut mentine o patura subtire de sol cu substrat de bolovanis s-au instalat pajisti de stancarie cu specii putin pretentioase. Padurea este peticita de pajisti secundare folosite ca pasune sau faneata, iar suprafetele inclinate de la est, sud-est de varful Plesa Runcurilor apar tufarisuri, dar in cea mai mare parte sunt acoperite cu specii calcofile, specifice fitocenozelor dezvoltate pe terenuri calcaroase.

 

Rezervatia Cheile Runcului

Cea mai mare strapungere morfologica a crestei calcaroase Vulturese este data de Cheile Runcului. Acestea sunt spectaculoase atat prin lungimea lor, peste 1.000 metri cat si prin inaltimea lor (pe alocuri depasesc 450 metri). Cheile ...