Parcul National Retezat

Un munte in care superlativele se intrec in toate, fie ca vorbesti despre apele bogate, despre cele peste 20 de varfuri mai mari de 2000 m inaltime, despre zecile de lacuri alpine, despre padurile virgine si despre vietatile ce-l populeaza.

Acest munte este Retezatul, identificat in unele izvoare cu Kogaionmuntele sfant al dacilor. Senzatia de rai pe pamant pe care o ai si astazi, in timp ce-i strabati vaile sau inaltimile, i-a facut acum mai bine de 70 de ani pe oamenii de stiinta, indeosebi pe eminentul profesor Alexandru Borza, de la Universitatea din Cluj, sa-si doreasca infiintarea in acesti munti a primului parc national al tarii, care s-a si nascut in 1935: Parcul National Retezat. Profesorul Borza nu a incetat niciodata sa numeasca Retezatul altfel decat “un monument sacru al naturii”. Avand la inceput aproximativ 100 km2 (10.000 ha), suprafata parcului a fluctuat in timp intre 10.000 ha si 54.000 ha, in prezent, conform legii, Parcul National Retezat avand 38.138 ha. Cu toate ca, fiind o zona montana destul de mica, te-ai astepta la o relativa uniformitate, habitatele naturale ale parcului sunt deosebit de diverse, alcatuind un adevarat mozaic salbatic.

Aici putem intalni pajisti alpine si subalpine pline de flori, tufarisuri pitice, ca cele de rododendron, azalee, merisor si afin, stancarii – mediu de viata pentru interesante grupe de plante si animale, jnepenisuri “impanate” cu cei mai frumosi zambri din Carpatii Romaniei, paduri de conifere boreale si subalpine, respectiv padurile de foioase montane, habitate acvatice, intre care faimoasele lacuri glaciare, sute de paraie si turbarii care te uimesc cu bogatia florei rare si a tufarisurilor de pe vaile raurilor. Retezatul face parte din Ecoregiunea Carpatica, considerata prin proiectul Global 200 al Fondului Mondial pentru Natura (World Wide Fund for Nature – WWF), ca avand statut de ecoregiune critic amenintata.

Padurile ocupa aproximativ 49% din suprafata parcului, 4800 ha din aceasta fiind considerata de catre specialisti padure virgina si cvasivirgina, o suprafata nemaiintalnita in alte parcuri europene. De curand, specialistii WWF si “Greenpeace” au gasit aici ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa centrala si de sud.
Din pacate, intre astfel de minunatii s-a strecurat un nou tip de habitat, si anume, cel reprezentat de Lacul de acumulare Gura Apei, o “carie” urata, aparuta din megalomania unei epoci ale carei efecte ne impiedica sa fim, moralmente macar, la nivelul la care eram in momentul infiintarii parcului.

 

Rezervatia Cheile Runcului

Cea mai mare strapungere morfologica a crestei calcaroase Vulturese este data de Cheile Runcului. jordan super.fly 2 Acestea sunt spectaculoase atat prin lungimea lor, peste 1.000 metri cat si prin inaltimea lor (pe alocuri depasesc ...